Iarna nu-i ca vara

Să te ferească Dumnezeu să fii nevoit, din diverse motive, să stai în casă şi singura sursă de informare să fie televizorul, că ăla eşti. Îţi pui ştreangul de gât crezând că Dumnezeu te-a uitat iar afară e sfârşitul lumii.
N-am să spun pe ce post am văzut dar deja mă luase valul când timp de 5 minute încontinuu au ştirit naţiunea că România este acoperită de zăpezi şi pe un fundal muzical de groază dădeau imagini cu troieni de 3 m.
Să fi văzut science-fiction cum un elicopter a luat două femei gravide şi le-au transportat la spital… şi cum îi zbura căciula reporterei din cauză de vânt.
Cum douăzeci şi mai multe maşini au stat nu ştiu câte ore prinse în trafic, în zăpadă din cauza lu’ tata-mare, şi başca mai erau şi oameni în maşinile respective care aveau probleme de sănătate şi numărau minut cu minut timp de 12 ore…
Şi cum s-a răsturnat o maşină 4X4 din cauză de viscol, iar şoferul s-a ales cu un deget rupt…
Da, exact aşa.
Am mai auzit oameni, am mai citit bloguri, unde oamenii au spus destul de clar!
Este iarnă. Iarna ninge, bate vântul, viscoleşte. Trebuie să fii pregătit cum se cuvine de drum, iar când auzi prognoză de cod galben să amâni drumurile lungi… asta dacă nu vrei să fii dat la ştiri sau să numeri până la 720, în frig şi aşteptând ajutor.
Cam asta-i iarna…
Dar la vară? La vară facem plajă…

1 AN

Dacă acum un an spuneam…”7-10…7-10 2-10…2-10…probă probă …”, anul ăsta am făcut tort şi urez blogului meu…laaa…mulţi ani!
Şi să mă ierte de faptul că de nu ştiu câte ori am vrut să renunţ la dumnealui…

Da, sosesc!

Naşterea ţi se întâmplă, tinereţea ţi se întâmplă, iubirea ţi se întâmplă, batrâneţea ţi se întâmplă, moartea ţi se întâmplă – tot ceea ce e esential ţi se întâmplă, şi tot ceea ce e neesenţial îţi este lăsat, ca să faci tu.
Nu îţi pierde deci toată viaţa cu ceea ce nu este esenţial. Şi ceea ce este mai puţin esenţial este necesar, însă aminteste-ti ca esenţialul nu trebuie dat uitării. Şi nu trebuie să faci nimic în legătura cu acest lucru; trebuie doar să fii receptiv, deschis, vulnerabil, disponibil, astfel încât atunci când chemarea vine din transcendent, să fii gata să spui, din toata inima: “Da, sosesc!”.

4 februarie

Cuvintele adunate la un loc toate, sentimentele, visurile, urările de bine, căldura îmbrăţişărilor într-o zi de joi, bucuriile dumneaei, ale mele, ale Ancăi şi Ralucăi o fac pe mama mea să întinerească astăzi.
Ştie că bucuriile vin din lucrurile mărunte aşa că o poţi ferici foarte uşor.
Am fericit-o şi eu azi dimineaţă cu urarea mea. I-am mărturisit că o iubesc cât cerul şi pământul, cât lumea întreagă, cât…
Asculta şi doar spunea din când în când…”Ştiu. Ştie mama…”
La mulţi ani!

Bancul nr. 1